Guest Post – servit cald de Ionuţ Andrişan

De mic am fost invatat ca la biserica trebuie sa vin imbracat la costum. Cand se rupeau pantofii imi luam adidasi, nu conta, insa era important sa am pantaloni de stofa si sacou. Am fost invatat ca nu e bine sa ma uit la televizor. De mic mi s-a zis ca o fata trebuie sa se imbrace in fusta si sa-si puna pe cap un batic. De mic am invatat ca cine se roaga cel mai mult, ala e cel mai spiritual. De mic am fost invatat ca daca nu stiu poruncile si inca macar 20 de psalmi, ajung in iad. De mic am fost invatat ca muzica adevarata e cantata la acordeon si ca tobele sunt pacatoase. De mic am fost invatat ca e pacat sa tii de mana o fata pana ajungi sa te casatoresti cu ea. De mic am fost invatat ca nu e bine sa ma dau cu gel pe cap. De mic am invatat sa salut cu “Pacea Domnului”.  De mic am stiut ca trebuie neaparat sa merg sambata la programul cu copiii, indiferent de ce altceva as vrea eu sa fac. De mic, am crescut cu impresia ca tot ceea ce e placut e pacat si imi ma mustra constiinta de fiecare data cand radeam.  De mic am sperat ca toate lucrurile astea sa dispara o data cu trecerea generatiilor. Am crescut si am avut iluzia ca au disparut, ca lucrurile si legile s-au mai schimbat. Am crescut si am invatat ca schimbarea nu vine din exterior spre interior ci invers, am invatat ca de multe ori confundam bunul simt cu conditiile de intrare in rai. Am invatat ca nu tot ce e placut e pacat.  Am crezut ca oamenii sunt ceva mai deschisi.

Am crescut si am intrat pe net. Acolo am gasit reprezentantii bisericii, si le-am gasit subiectele de discutie. Am gasit fusta, am gasit baticul, muzica “crestina”, tinutul de mana si sarutul, am gasit freza data cu gel sau parul intins cu placa. M-am mirat ca siteurile astea si forumurile astea au ca principal scop -citez- evanghelizarea -am incheiat citatul.  Mi-e ciuda ca noi, evanghelicii suntem identificati cu abstinenta fata de alcool, tigari si sex inainte de casatorie, cu promovarea baticului si manelelor cu versuri religioase si atat.

Iar m-am trezit vorbind de functia aia “if (teologie=2 lei, crestin=2 lei & imagine crestinism = 2 lei). Mai pe romaneste, o teologie de 2 lei promovata de un crestin de 2 lei nu face altceva decat sa redea crestinismului o imagine de 2 lei.  Ma consolez cu faptul ca “Lasa, nepotii mei or prinde vremuri mai bine”.